DAN SOCIU

 ***

așa mi s-a acrit de internet și de cărți

plouă-ntre blocuri, vântul face valuri pe bălți

nu vreau nimic din afară, nimic din adânc

numai să mă uit la comedii și să mănânc

păcat că nu pot să mușc cu dinții din față

fiindcă omul e și prost în viață

mi i-am spart demult la un concert rock

cred că nu-mi mai place rockul

                                                 aproape deloc

dar cred că-mi place aproape orice cu orez

cândva doar când îl vedeam

                                            și-mi venea să vomez

nici nu spăl vasele, le-oi spăla dimnineață

omul vrea și pauze de la viață

DAN SOCIU, UAU, 2019  

Costel Zăgan - Top 20 citate ale aforistului român

 EREZIA OPTIMISMULUI FATAL

Ca orice utopie Citadela Binelui Absolut 

are toate porţile ferecate Pe câmpul de 

luptă din jur Te (z)baţi cu tine însuţi pe 

viaţă sau pe moarte Nu mai contează um

bra aproapelui sau discreţia îngerului de

pază Sunt tolerate în cuşca fiecărui indi

vid  Castrată omenirea a tras jugul evolu

ţiei pe dreapta Cu tot cu riscul amenzii pen

tru bruiajul muzicii sferelor de influenţă Peste

tot şi toate se înalţă zidurile triumfale ale tăcerii  

Pe orice tarabă se găseşte în exces viitor la 

preţ redus Grăbiţi-vă să lichidaţi 

Condiţia umană e pe ducă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ 

COSTEL ZĂGAN

 EUFONIE PARADOXALĂ

Costel Zăgan

·

Ultima editare: 5 mai 2021

·

Lectură de 0 minute

Salvat

EUFONIE PARADOXALĂ

Cine în afara iubirii ar avea destulă
delicateţe să poată trezi un copil soarele
se rostogoleşte de la o noapte la alta
la fel de înflăcărat la fel de jucăuş
Doamne cum să atingi epiderma cerească
a copilăriei decât c-o mângâiere cu fluturele
unui sărut cu lacrimile gemene ale unei mame
sufletul nu se poate hotărî cele două
braţe Denis şi Laurenţiu cele două speranţe
gemene Laurenţiu şi Denis ridică viitorul
în dreptul ochilor orizontul se întinde
de la un capăt la altul
ca un fluture
ca un surâs

poezie

de

Costel Zăgan

din

ELEGII DE TREZIT COPILĂRIA

(CRATIMA TIMPULUI)

 dragostea noastră

afacerea tuturor

nonafacere

Costel Zăgan

AM AJUNS LA TINE DRAGOSTE

 Punând totul sub semnul întrebării

Costel Zăgan, NEMĂRGINIRI ÎNTR-UN VERS

PSALM RETRO

Cred Doamne dar te rog

ajută necredinţa mea

căci sufletu-mi este olog

însâgerată lacrima

Ajută necredinţa mea

căci singură îngenunchează

şi-atâtea poate dar nu vrea

din trupul tău trimite-o rază

Când singură îngenunchează

o sufletu-mi este olog

absurdul doar mă are-n pază

cred o Doamne şi te rog

Ajută necredinţa mea

că nici nu poate nici nu vrea

Costel Zăgan, CEZEISME, 2008