EREZIA OPTIMISMULUI FATAL

Ca orice utopie Citadela Binelui Absolut 

are toate porţile ferecate Pe câmpul de 

luptă din jur Te (z)baţi cu tine însuţi pe 

viaţă sau pe moarte Nu mai contează um

bra aproapelui sau discreţia îngerului de

pază Sunt tolerate în cuşca fiecărui indi

vid  Castrată omenirea a tras jugul evolu

ţiei pe dreapta Cu tot cu riscul amenzii pen

tru bruiajul muzicii sferelor de influenţă Peste

tot şi toate se înalţă zidurile triumfale ale tăcerii  

Pe orice tarabă se găseşte în exces viitor la 

preţ redus Grăbiţi-vă să lichidaţi 

Condiţia umană e pe ducă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ