Ce miere sălbatică
ești iubito
de dimineața și până seara
zadarnic încerc să-ți pun hamul poeziei
mereu scoți din cap
făcând vraiște
haranșamentul sonetului clasic
ești mai vie decât primul scâncet al copilului
și
mult mai frumoasă decât primul surâs al copilăriei
ești ca o herghelie de fluturi
scăpată într-un lan de floarea soarelui
habar n-am unde începi tu
și unde se termină cerul
zâmbești
și
plouă cu soare
cu
soare și luceferi
COSTEL ZĂGAN, revista HYPERION, NR.10-11-12, 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu