CĂDEREA-N POEZIE
Porți lumea-n peniță
ce răsfrântă cerneală
doar cealaltă Mioriță
din moarte ne scoală
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Fericit nevoie- mare îmi scot toate tainele pe taraba poeziei COSTEL ZĂGAN, ODE GINGAȘE -
COSTEL ZĂGAN, Ireal itinerant Dezbracă teii de floare trupul tău prea ireal trupul tău de fată mare înflorind pe-al nopții val Trupul tău p...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu